LECTURA CA ABILITATE DE VIAȚĂ

Logo concurs

Logo OLAV – realizat de Paul Târziu

Trăim în societatea mileniului III, într-o lume reală invadată tot mai mult, tot mai intens de virtual. În acest context puternic digitalizat, purtând amprenta iconicului și a percepțiilor de suprafață, promovarea lecturii este un demers curajos.

Reconsiderarea lecturii în termeni de competență cheie capabilă să dezvolte elevilor abilități de viață prin care aceștia să se ancoreze înconcretul imediat, să se regăsească, să comunice și să relaționeze corect reprezintă o pledoarie pentru formarea unor cetățeni activi, adaptați societății și timpului lor.

Un concurs național croit pe această filosofie și care debutează la Bistrița ne onorează și aduce plus valoare învățământului din județ.

Prof. CAMELIA TABĂRĂ,
inspector școlar general

Pledoarie pentru logo

Tresar, eu sunt cel care ajunge la mine,/căci acum tot eu cu alţi ochi privesc. (Samuel Beckett)

Scrisul şi desenul au la bază gestul ca martor/rezultat al tensiunii şi relaxării ritmice a mâinilor
(aşadar, ritm şi ecou), iar lectura – cu toate variatele ei tipuri, de la lectura textului la lectura imaginii – este, mai întâi, o formă de a vedea , apoi de a înţelege şi, în final, de a fi. Gestul reclamă un subtil joc cu linia (element plastic şi caligrafic deopotrivă) care traduce dinamismul interior şi devine o modalitate de a da formă ideilor, gândurilor, de a face vizibilă lumea noastră interioară desenată de întâlnirile cu lectura. Cel care citeşte, se găseşte mereu în ipostaza de a fi împreună cu, acea tensiune interpretativă care îl determină să ia în posesie textul sau imaginea, să le interiorizeze, să le dea sens şi apoi, la rândul lui, să creeze sens.

Lectura reclamă întotdeauna simbolistica dublului care se traduce atât prin relaţia creator-receptor, cât şi prin legătura dintre lumea noastră interioară plurală şi viaţă. Şi aceasta este, poate, definiţia armoniei ca principiu ordonator al universului. Armonia este secţiunea de aur, e spirala ca o continuă promisiune a dezvoltării, a descoperirii sinelui şi a lumii prin lectură – cuvânt şi imagine.

Lectura şi cele şase niveluri ale ei pot fi simbolizate de spirală ca formă primordială: cu fiecare nivel, cu fiecare cerc, se adaugă o nouă achiziţie, iar aceasta înseamnă o nouă înţelegere a lumii/a lumilor. Când citeşti, de fapt te citeşti, te deschizi apoi spre celălalt, trasezi, cu creta, o linie între tine şi tine, între tine şi viaţă. Linia curbă (pe care spirala o cheamă) este o reprezentare idealizată a realităţii, mişcare şi sugestie a mişcării interioare, amprenta colorată a stărilor noastre afective. Cititorul de acum este îmblânzitorul modern de semne, devine el însuşi amprenta-spirală a lumii pe care o locuieşte şi care îl locuieşte, la rândul ei. Lumea/viaţa este o permanentă rescriere a treptelor pe care, interior, le urcăm, un traseu ce promite a se desfăşura infinit, vertical şi care primeşte culori-esenţă, mărturii ale tuturor cuvintelor şi imaginilor de sub piele, cu ritmul şi vocile lor.